Nu am mai scris de mult timp dupa parerea mea editoriala. Ultimul post a fost poate un pic prea filozofic si un pic prea artistic incalcit asa ca am trecut printr-o criza de filtrare. Am schimbat o gramada de filtre pentru a putea sa gasesc ideeile care sa nu cauzeze o alergie la filozofie si sa improspatez un pic linia de articole de pana acum.Sa stiti ca nu este usor sa hotarasti ce idee dintr-o galaxie de ideei merita sa fie publicate. Nu este asa cum o colega ( chiar bloggerita ) imi spune razand ironic: Scri-o pe blog. Intai orice post e un context de doua ideei concurente , dar daca urmarind planul format de ele nu vezi soarele sensului rasarind ci doar apunand , atunci vei lasa contextul in bezna pana cand va fi iluminat de o alta idee. Am obervat ca multa lume nu a inteles ca acest blog nu este un blog personal al celui Ce Scoate Din Context . Acest blog este un blog cu tema inclusa in titlu : filfizofia. Ar fi trebuit sa ne ocupam mai mult cu explicarea si determinare acestei ramuri a aberatiei, dar cum inca nu este gata o Sintaxa a Contextului nu pot pretinde ca pot spune exact cu ce se ocupa filfizofia. Asa ca voi debita tote concluzile la care am ajuns in cursul acestei perioade. Asa ca acest post se va ocupa cu ideeile avorton, contextele ramase in intuneric, ideei debitate la viteza de canal de deversare poluator.
Mi-am dat seama de filtrele de consum care se afla la Romana si aici ma refer la KFC, Mc si Everest. Adica oricand ai o idee sau intentie sa mergi undeva sa faci ceva gemeinsam odata ajuns in fata acesotora te limitezi automat. De felul meu sunt un adept al modernismului si al capitalismului , doritor de urbanizare accelarata , iubitor al artei moderne , al nonsensului si abstractului. Considerati-ma ignorant sau cum vreti dar pentru prima oara am simtit cum dorinta de a monopoliza o zona cum e Romana a acestor cantine hi-fast-technologizate poate sa-ti strice apetitul pentru ce vroiai sa faci in aceea zi. Oricum o discutie poate sa iti transforme din nou optica pentru aceste filtre si sa le vezi un fel de agore moderne. Dar in aceste agore nu mai intalnim ideei si maestri ai spiritului ci trenduri si o dorinta de etalare a lucrurilor pe care le posezi apropae penibila. Ar trebui sa reinviem spiritul de piata a Greciei antice. Poate mai multe intr-un post viitor.
A trebuit sa recunosc ca oamenii se schimba si ce e mai rau trebuie sa recunosc ca si eu trebuie sa ma schimb. Dar s-ar putea ca oamenii sa se schimbe altfel decat percep eu schimbarea lor. Dar sunt toate schimbarile impuse de mediu si circumstante sau si unele venite dintr-o originalitate proprie? Legat de upgradari de personalitate am niste intrebari neraspunse exista oare trenduri in personalitati sau branduri castigatoare? Nu stiu, dar intuiesc ca da . De mult nu mai cred ca mai exista oameni , prefer denumirea de persoane care se comporta conform unor anumite trenduri umane. Ultimul trend : homo mobillis , din cauza faptului cam am devenit din ce in ce mai mobili si mai putin legati de un anumit spatiu.
Legat de un post trecut si de un articol recent din Economist despre nomadismul technolgic care are implicatii in felul in care socializam si interactionam am gasit un pasaj care se refera la faptul ca intram intr-o perioada de linguistic whateverism ( ma gandeam cat de misto se poate traduce acest cuvant in romana miserupism-lingvistic) . Am mai incercat sa gasesc argumente pro pentru cei care corecteaza pe altii si am gasit , dar nu cred ca ii inteleg inca. Poate tine de superficialitatea mea , poate de faptul ca sunt prea putin moral pentru a tine cont de reguli si principii sau oricum tine de faptul ca mi se pare inutil sa indrepti pe cineva.
Am realizat ca nu am scris nimic pe blog despre summitul Nato. Totusi vreau sa descriu perioada. Summitul a fost foarte romanesc. De fapt aceasta este singura incercare voluntara de a intra in istorie sau in geografia uzuala ca fiind o tara in care s-au adunat puterile si au tinut sedinta mestecand guma din cauza stresului provocat de Rusia. Ca tot romanul ne-am excitat ca vin mai marii lumii la noi in sat si ne-am comportat ca in California Dreaming. In al doilea rand ce s-a discutat si ce s-a rezolvat a fost de o minima importanta. Majoritatea temelor au fost amanate pentru summtul aniversar deci s-a aplicat formula roamneasca: Las-o ma ca merge asa. In al treilea rand a venit si ursul Putin foarte nervos si a intrat in mioarele natofile , punandu-le la punct. Tot ce pot spune e game ,set , match pentru Rusia si Nato ar trebui sa ia niste lectii de vointa politica si initiativa colectiva.
Am descoperit un nou simbol : cel al gentii negre cu doua incuietorii , un fel de cutie a Pandorei , al carui continut poate creea dependenta. Mai mult intr-un post nu foarte viitor.
M-am tuns si am scapat de vartejul de pe cap dar nu de cel din cap.
Mi-am dat seama de un foarte ciudat tic verbal de care ma folosesc aproape obsesiv : oricum . Incercand sa vad de ce il folosesc si am reusit sa ajung la niste concluzii preliminare. Odata atunci cand fac o afirmatie si mie lene sa caut argumente ma folosesc de oricum pentru a clasa subiectul. Sau atunci cand diferenta dintre ce zic eu si oponentul meu este foarte mica tine doar de o ajustare minora a punctelor de vedere fara schimbare de context atunci prefer oricumul pentru a nu deveni prea rigid sau a parea ca imi doresc sa am in totalitate dreptate. Dar exista si opusul atunci cand oponentul meu si eu privim din puncte de vedere total opuse atunci folosesc oricum dintr-o toleranta pentru contrarii.
Am desoperit ca oboseala nu este o stare pe care sa o alungi cu un somn. Oboseala nu este doar a trupului si a psihicului ci a spiritului. Si el oboseste si atunci cu consecinte devastatoare asupra moodului personnal, asupra feleului in care te comporti cu ceilalti si atunci apare si aceea lene existentiala si anume nihilismului.Tie lene sa corelezi gandirea cu actiunea. Rutina de a gandi ti se pare acceptabila fata de rutina actiunii. Decat sa fac acelasi lucru mai bine ma gandesc la acelasi lucru. Sa fie rutina gandirii un fel de obsesie.
Rasul este cel mai eficient amagitor propriu. Razi si cand esti nefericit , razi de necaz, razi de coincidente nefericite, razi de context, razi de ideei, razi de tine, razi de propriul tau ras sau de al altuia,razi ca prostul, razi pentru a nu te pierde in profunzimea problemelor, razi Logic ca radem pentru ca viata sa nu ne rada doar ea in nas.
Si recent am profanat Ateneumul incercand sa mimez un cantat. Poate un Playback era mai indicat. Cantecele mi-au atras mai mult atentia fiind scris ede unul dintre autorii mei preferati Heinrich Heine cel ce mi-a facut sa-mi schimb radica viziunea asupra iubirii de la iubirea ca sentiment la iubirea ca potentialitate prin versul: Sie war liebenswurdig und Er liebte Sie; Er aber war nicht liebenswurdig und Sie liebte Ihn nicht. Da , ganditi-va la ce poate insemna acest cuvant care pe mine m-a strafulgerat: Liebenswurdigkeit.Cantecele desi alcatuiau Dichterliebe nu au avut acelasi impact ca si versurile sus amintite , poate cu exceptia lui Ich grolle nicht. Cat de bine suna grollen in germana. Si in ultima perioada am jucat prea mult biliard asa ca vad deja iarasi totul sub forma de posibilitati. Poate in viitor voi scrie despre masa de biliard ca un joc cu ideei si contexte . Mai jos gasiti cum ar fi trebuit sa sune ce am cantat noi.
Ich grolle nicht si im wunderschonen monat mai
Oprim fluxul si incercam sa ne concentram a merge pe un drum ,sa nu ametim, sa nu ne impiedicam ,sa ramanem prinsi in context. Ma gandesc sa pun si o melodie si am ales-o pe cea de jos pentru ca mi s-au parut versurile foarte spontane si m-au distrat.Smiley
P.s pentru cei care nu au chef sa citeasca totul: ideea e simpla , cititi pe rand fiecare paragraf , azi maine maine altul si veti termina postul intr-o saptamna
Pe foarte curand,
Louis XIV
.
