C’eci n’est pas un Jedi, c’est une geto-dac!

Dragi cititori, 

Inainte sa dezbat cu mine insumi ce reprezinta cetateanul pe care il puteti admira in toata splendoarea lui in fotografia de sus, va anunt ca de acum incolo voi posta in fiecare duminica, la rugamintea tov. mei intru blog.

Va anunt, de asemenea, ca am fost criticat, cum ca ‘She fashi, bre? Scrii, tampenii, bah!’. Eu v-am avertizat, deci degeaba va plangeti. Na.

Acum, articolul:

Cetateanul grav de mai sus, ce calca neglijent in picioare iubitii nostri munti Carpati, este un geto-dac. De ce? V-am dat deja raspunsul: E imbracat in straie antice si sta pe pamant romanesc.

Na, ca v-am pacalit (sau poate nu, din cauza titlului). Figurina reprezinta pe tov. Kenobi, asa cum este reprezentat in filmul de lung metraj ‘Razboaiele Stelelor’, pe vremea cand frisonam sa vad episodul 2 din seria cu acelasi nume, numai ca sa ma trezesc bot in bot cu o mare dezamagire. In concluzie, ati crezut ca tov. cu onorabila functie de Jedi in slujba Partidului este un geto-dac, ce se spala numai cand ploua si ce cutreiera plaiurile mioritice in vanatoare de porci mistreti si romani (a, nu, aceeia sunt galii, scuzati greseala). Penibila confuzie, nu-i asa? Macar aveti o scuza, si anume: ‘Mi s-a zis ca era geto-dac! Si stationa pe teritoriu roman!’

Si asa ajungem la partea intai din seria de articole: ‘Nu, nu e asa!’, in care o sa va vorbesc despre dubioasa realitate si poate si despre restrictionariile limbajului. Am cam amestecat cele doua teorii si mie lene sa le descalcesc. E, asta e.

Sa rezumam, deci, pentru ca sa avem o perspectiva mai prielnica asupra situatiei: Tov. Jedi-ovici, sindicalist si luptator pentru dreptate in galaxie, pretinde ca este un geto-dac, stationand mandru pe taram romanesc (hai ca am reusit sa nenorocesc si rezumatul, in ritmul asta, veti mai avea nevoie de inca unul…).

Voi ati fost pacaliti de aceasta inselatorie misela, din cauza unui context fals si ati ignorat in totalitate ’sabia laser’ de la cureaua tov. (desigur, aveti nevoie de macar cateva cunostinte de baza despre ‘Razboaiele Stelelor’). Ati fost pacaliti, indusi in eroare, numai si numai din cauza contextului. Daca as fi fotografiat figurina pe fond alb, de pilda, ati fi zis: ‘Este un om intro roba.’ sau ‘Este un senator roman.’ sau ‘Abia a iesit din baie.’ sau, daca implinitii conditia numita in paranteza de mai sus: ‘Este un brav luptator Jedi.’, dar va asigur ca putini, daca nu chiar nici unu, ar fi zis: ‘Este un geto-dac.’

In concluzie: Ati fost pacaliti de o figura neinsufletita. Rusine.

Oricum, daca nu ati prins ideea (nu ma refer la concluzia de mai sus), urmeaza si partea doi, pentru aprofundare.

Salutari,

Behemoth.

Pink Pink Pink!

Zbang! sau mai bine zis ‘Ce-a apucat-o?’ Probabil ca asta a fost primul lucru care v-a venit in minte vazand originalul distinsul titlu al postului. Ei bine, singura explicatie pe care v-o pot da este ca, avand in vedere ca exista atatea controverse in legatura cu culoarea asta (da, vorbesc despre culoare, nu despre cantareata pop americana) m-am gandit ca as putea sa lamuresc un pic lucrurile. De ce tocmai eu? Cu siguranta nu din pricina panei de idei pe care am avut-o in momentul in care am cautat un titlu pentru articolul asta^^

A se observa: daca dai search pe google cuvantului pink, primul lucru care iti apare este, home-pageul cantaretei omonime(duh), insa al doilea …. O.o ciudat: un site intitulat pinkpornstars (free pornstar pictures and movies)…

Oare in epoca prezenta chiar se asociaza rozul, culoare care initial semnifica inocenta, blandetea, care era semnul iertarii si al prieteniei, cu pornografia & dirty shit stuff like that?? Poate, in cazul adolescentilor si al adultilor, insa rozul nu se intalneste cel mai des aici, ci la mai toate fetitele care nu au avut inca ocazia de a se pata cu mizerii josnice, care devin din ce in ce mai tentante odata cu cresterea, maturizarea (de aceea preferam poate sa-mi traiesc copilaria de mai multe ori, in locul adolescentei, maturitatii si al batranetii, insa despre asta nu acum:P)

Rozul este deci si o culoare feminina (nu ca n-ar exista si barbati carora sa le placa). In Japonia, de exemplu, culoarea aceasta este agreeata de ambele sexe (asta fiindca ei iubesc frumosul), in timp ce pe est – europeni sau pe indieni ii poate deranja. Dea asemenea, se pot intalni si mostre de tip feminin carora le displace culoarea, parerea mea este fiindca ori sunt mai baietoase, ori prefera sa se creada mai mature:P (sau ambele)

Afirmatii interesane :
-> unele inchisori folosesc tonuri de roz pentru a neutraliza comportamentul agresiv (how’s that for an effect?)

-> in Thailanda , culoarea roz este asociata zilei de marti, astfel, oricine are voie sa poarte roz martea, iar cei nascuti in aceasta zi si-o pot insusi.

-> Triunghiul roz era folosti la nazisti pentru a recunoaste prizonierii din lagare, care erau trimisi acolo pentru homosexualitate (lezbienele purtand negru)

-> N-ai camasa roz?!? Esti prost… (cu referire la noua moda pentru barbati aka ‘must have‘)

Nu sunt prea sigura daca am avut prea mult succes in a lamuri care-i toata faza cu rozul asta, dar macar am reusit sa umplu mai multe randuri, care sper ca vor fi citite cu placere:P

Kaze

Lektionen fürs Leben

Liebe Leser,

wegen meinen Mangel an Ideen, konnte ich euch bis jetzt noch nichts schreiben, aber plötzlich und ohne jede Erwartung traf mich ein Geistesblitz, und ich war meiner Meinung nach gezwungen euch diese Ideen auch mitzuteilen. Also ohne eine Lange Einleitung, werde ich nun sofort beginnen, und zwar mit:

Lektion 1: Die Vergangenheit, kann man nicht rückgängig machen, aber man kann sein jetziges friedliches Leben Zerstören, indem man an die Zukunft denkt. Also Liebe Leser, seit froh, wenn euer jetziges Leben schön ist, und versucht nicht zu weit in die Zukunft zu blicken, weil das wirklich euer Leben zerstören kann. Außerdem könnte man das auch anders sagen und zwar: Vergesse was gestern war, und konzentrier dich auf das was jetzt passiert. Merkt euch diese Worte.

Lektion 2: Versuche aus deinen Fehlern zu lernen, aber lerne auch aus den Fehlern der anderen. Das ist eine meiner Lieblingslektionen. Ich glaube es ist klar wieso man aus den eigenen Fehlern lernen soll, das “Nicht-klare” wäre dann, wieso, sollte man aus den Fehlern der anderen auch noch lernen, wenn man doch aus den eigenen gerade lernt. Ich sag euch wieso, weil die Möglichkeit besteht, dass man nicht genügend “Zeit” haben wird alle Fehler alleine zu begehen.

Lektion 3: Einer der negativ denkt, würde sagen: „Das ist unmöglich“. Einer der positiv denkt würde sagen: „Das ist leicht, das kann ich schaffen“. Einer der fleißig ist, würde sagen: „Schon geschafft“. Dies soll heißen, sei fleißig. Den in der Zeitspanne, wenn Optimismus und Negativismus, sich so zusagen „Streiten“, kann man die Aufgabe längst gelöst haben.

Lektion 4: Wer früh am Morgen aufsteht, hat den Nachteil, die anderen Schlafend zu sehen. Hier wird eindeutig gesagt, dann man nicht früh aufstehen soll, lieber sollte man richtig ausschlafen, um dann den Tag in voller Freude zu erleben, und zwar wenn die Sonne schon oben steht.

Lektion 5: Ich würde mal sagen, ungefähr 90% der Ratschläge die man bekommt, nützen einem absolut gar nichts, aber trotzdem hört man demjenigen zu, der sie sagt, aber wieso??? Wegen den 10% die, wenn man sie verpasst, alles aus ist. Diese 10% sind Ratschläge, die man unbedingt wissen muss.

Also Liebe Leser, ich hoffe diese 5 Ratschläge haben euch geholfen und ich wünsche auf ein baldiges Wieder-Schreiben, um euch und eurem Leben erneut zu Helfen. Also, Auf-Wieder-Schreiben.

Maximlion

‘Sunt o pisica atemporala’

Stimate cititor,

(ma adresez la singular, stimabile, deoarece se pare ca esti singurul care a avut curajul sufletesc sa dezvaluie lumii faptul ca ai citit modestele noastre posturi. Iti multumim cu totii pentru comment. De fapt nici nu stiu cui mai scriu, din moment ce tu ai ocupat singurul post liber ramas in blogul acesta. In concluzie, suntem deja 4 bloggeri acum.)

M-am gandit mult despre ce sa scriu si am avut multe idei mai mult sau mai putin originale, dar m-am hotarat sa va comunic parerea mea despre pisici. Nu ca ar fi extraordinar de interesanta, dar titlul mi-a placut foarte mult. Inspiratia pentru susnumitul m-a lovit in timpul orei de sport, cat timp discutam, pardon, aberam cu fratii mei intru blog.

Sa purcedem deci cu articolul propriu-zis.

Pisica este, in traducere libera din engleza si daca ne luam dupa wikipedia, care in mare parte ne comunica informatii corecte,

‘Un mic mamifer carnivor, deseori apreciata de oameni pentru calitatile de animal de companie si vanator de sobolani. Este un predator talentat si este cunoscut faptul ca vaneaza peste 1000 de feluri de prada. Unele pisici au fost in stare sa invete sa manipuleze mecanisme simple. Ele folosesc o gama larga de vocalizari si limbaj corporal pentru a comunica, inclusiv a mieuna (‘miau’ sau ‘miaou’), a scuipa, a rage sau a grohai.

In timpul unei lupte cu alte feline, pisicile pot sa dea impresia ca cresc in volum, zbarlindusi parul de pe corp si coada. Atacurile constau de obicei in puternice lovituri spre fata sau corp si uneori spre urechi. etcetera, etcetera’

Daca eu nu as fi stiut ce e o pisica (si nu as fi vazut poza ce troneaza asupra articolului, dar despre care va voi povesti mai tarziu…) mi-as fi imaginat, din articolul de o lungime impresionanta, din care am selectat si tradus cateva propozitii, o himera patrupeda de doi metri lungime si unul inaltime, cu elemente de purcel, sarpe si leu, cu labe imense si care, in ciuda aspectului, vaneaza animale mici, dar care ar fi in stare sa raneasca mortal chiar si pe un specimen de Homo Sapiens Sapiens (care este pe cale de disparitie, dar despre asta alta data…).

Prima imagine din articolul intitulat ‘cat’ de pe site-ul wikipedia, era, acum jumatate de an, o pisica care sta la panda pe o craca de copac. Cu un efort cumplit de dureros de imaginatie, un naiv neinitiat in tainele zoologiei ar fi putut crede ca o ‘pisica’ este de marimea unui om si cu o atitudine foarte feroce. Pe scurt, o poza care, pentru cineva cu cunostintele despre feline a unui nou-nascut, ar parea potrivita pentru descrierea din articolul informativ. Mai nou sa schimbat poza. O pisica dragalasa, frumusica, cu aspect placut privirii si privire curioasa stand intinsa pe o bucata de material textil in culori joviale si cu capul inzestrat cu ochi simpatici, verzi in prim plan.
Adevarata pisica, cum o cunosc eu, este un amestec dintre himera periculoasa si pisica simpatica bipedului numit ‘om’. De fapt o consider ca fiind idealul ‘omului’ fie el sau nu constient de aceasta.

Purced cu argumentarea:

Pisica, daca are charm poate face rost de stapan. Stapan = mancare, bautura gratis. Am bifat problema alimentarii. Pisica, de asemenea, este intradevar un specimen (aparte, cei drept) de himera demonica, cel putin asa isi imagineaza, dar si imaginatia este un element important in lume si nu e bine sa o ignoram. Pisica va tasni (tzashni) prin casa, escaladand fotolii presarate cu victime si atacand cu ferocitate perne ostile sau roiuri de documente sau teme pentru scoala si sfasiindule cu sange rece, numa pentru a continua sa alunece pe gresia din bucatarie, cutreierind jungla casei. Ea de asemenea, nu are problema mortii, sau cel putin asa presupun eu. Daca moare, moare, daca e bolnava, e bolnava, daca e ranita, e ranita. Nici un ‘vaaai, sarmanul/a de mine, am laringita etc’. Nu are notiunea timpului. Si sa nu vorbim de avantajele dobandite prin agilitatea si reflexele nebanuite ale micutei feline. De inteligenta ar fi problema, dar in ritmul in care merg lucrurile, pisica va fi superioara omului in aceasta privinta…

Cred ca am scris destul pe ziua de azi,

va salut (observati ca am trecut la plural, am inceput sa sper la mai multi cititori)

Behemoth.

Logica Controlorului De Bilete plus o introducere

Asa, in primu rand: Eu nu sunt genialul domn care a scris inaintea mea (si consider o mare onoare faptul ca mia permis sa post-uies imediat dupa el), deci nu va asteptati la cin’ stie ce texte impresionante si adanci.

In al doilea rand: Imi imaginez ca voi, oameni perspicace doar, ati observat titlul blogului, sau ma rog adresa: filfizofii. Ei, cu modestie raportez, stimate cititor, ca eu am propus acest titlu. Nu am nici cea mai vaga idee de ce tovarasii si fratii mei intru blog au fost de acord, dar o sa va dau motivul meu: Din cand in cand (si mai des cel ce a postat inaintea mea) o sa mai postuiesc niste chestii cu tenta vag filozofica. Dar noi trei (caci atatia suntem) avem tendinta sa, atunci cand dam peste o idee filozofica, sa o impartim in cele mai mici componente si sa aberam pe tema fiecaruia. Ceea ce, sper eu, va duce la aflarea adevarului vietii. De ce? Pai, e simplu: Secole dea randul, feluriti filozofi au incercat sa gaseasca raspunsul la intrebarile: De ce …? (insert phrase of your choice here) sau pur si simpliu: De ce?. Ei au incercat acest lucru prin gandire logica, evident, caci cine ar incerca asa ceva prin gandire desavarsit aberanta si ilogica? Noi! (sau cel putin eu) Pentru ca logica a esuat vom recurge la aberatie!

Asa, sper ca am lamurit tot ce era de lamurit pentru moment, acum sa trec la subiectul postului:

Ma intorc cu autobuzul de la scoala. Pana acum, numai de doua ori am avut intalniri cu caracter ostil cu un controlor pe motiv de lipsa de bilet. Am observat, astfel, plus cu inspiratia daruita auzind o gluma a prietenului meu L. (care, am decis eu, ar dori sa ramana anonim) cum functioneaza gandirea si logica Controlorului De Bilete. Intai sa va spun bancul, probabil cunoscut tie, cultivatule cititor:

Stii de ce are elefantul ochii rosi? (eu desigur habar n-aveam, nici maca nu stiam ca elefantul are ochi rosii. Ma uit ca matza in calendar si raspund:)

Nu, nici n-am stiut ca…

Stii de ce are ochii rosii?

Nu, da stai un pic, un elefant nu are ochii rosii, ii are…

Stii de ce are ochii rosii?

Nu. De ce? (am adaugat eu instinctiv)

Ca sa se urce in cires sa fure cirese si sa se ascunda mai usor. (Mda. Haha.)

In orice caz, ati observat probabil lungile formule mediane repetitive (ca oricum am facut basmul azi la scoala, hai sa aplicam ce-am invatat). Asa actioneaza si miselul Controlor De Bilete, va asigur din proprie experienta:

Ai bilet, tinere? (cuvantul ‘tinere’ e rostit cu ura invidiosului)

Nu, nu am, dar merg numai o…

Ai bilet, tinere?

Nu, dar la statia aceea casa de bilet nici nu exis…

Ai bilet, tinere?

Nu.

Bine, ai act de identitate?

Nu, dar…

Ai act de identitate?

Nu. (am inteles in momentul acesta ca rezistenta e inutila)

Bine, va trebui sa platesti amenda.

Ei da, restul nu e important. Creierul controlorului are o capacitate speciala, probabil daruita prin antrenamente indelungi (sau prin nastere, caci suspectez ca si altii oameni sunt adeptii aceluiasi mod de gandire), care ii ingaduie sa prevada cand va urma o explicatie, sau scuza in cazul acesta, lunga si, probabil, prea complexa pentru mintea primitiva a primatei inarmate cu pix si teanc de chitante (din moment ce orice explicatie mai lunga decat: ‘De aceea.’ nu poate fi inteleasa deplin de susnumitul troglodit), si sa evite rostirea explicatiei de pricajitul ‘tanar’. Evitare este efectuata subtil prin repetarea brusca a intrebarii in chestiune.

Cam asta ar fi. Daca am uitat ceva ii dau un edit. Strasnic, netu asta.

Mi sa mai adus la cunostinta faptul ca, cu noile cartele de metrou SI autobuz ti se inregistreaza ora intrarii in vehicolul de transport comun respectiv. Ei, dar la teoriile despre conspiratii capitaliste o sa trecem mai tarziu.

A si inca ceva, din moment ce as vrea sa raman anonim ca sa nu mi se fure identitatea o sa folosesc pseudonimul ‘Behemoth’. Abia am citit ‘Maestru si Margareta’ (Bulgakov, incultilor!).

Cu drag si prietenie (sau ‘felurite sentimente negative’ pentru cei in chestiune),

al vostru,

Behemoth.

P.S. (asta inseamna post-scriptum, am intalnit destui care nu stiau. Pe vremea mea era alfel… Ei dar altadata despre asta.): Scuzati, va rog, lipsa de diacritice.

 P.P.S.: Cine vrea sa ni se alature sa ne contacteze, si vedem noi cum facem… Preferabil de aia mai prosti, ca sa ne faca pe noi ca parem mai destepti…

Cu Dumnezeu la judecata

           Se pare ca America nu este doar tara tuturor posibilitatilor dar si a tuturor imposibilitatilor caci un senator american s-a hotarat sa-l dea in judecata pe Dumnezeu . Veti spune ca mare e gradina raiului si ca multi prosti sar gardul dar se pare ca tipul asta ar fi in stare sa doreasca retrocedare raiului daca ar fi in Romania . Dar sa nu ne abatem de la subiect si sa va dezvalui motivele . In termeni juridici Dumnezeu s-ar face vinovat de distrugerea si incalcarea proprietatii private prin trimiterea de cutremure , potoape si nenorociri(aici se va incerca revendicare acestei lumi de catre senator) . Totusi culmea acest proces este pe rol caci senatorul afirma ca acuzatul fiind omniprezent se poate prezenta in fata instantei dar tot din cauza acestui fapt se ridica problema pedepsei ce i s-ar putea aplica acuzatului . Cum poti sa-l inchizi pe Omnipotentul si Atotputernicul se intreaba justitia americana sau cine il va reprezenta pe inculpat preotul sau………….(aici ar urma sa raspundeti voi pe blog) . Va dati seama cate intrebari ridica acest proces si cat de greu ii va fi justitiei sa gaseasca un juriu de 12 care sa reuseasca sa inteleaga dovezile amandoura parti cele vazute sau nevazute si sa fie impartiali. O alta intrebare ar fi ca odata stiind ca Dumnezeu are adevarul suprem cine il mai judeca. Dar personal in afara de umorul acestei situatii , exista si ceva serios in aceasta acuzatie care amaraste umorul si-l transforma in haz de necaz. De ce exista cutremure ,potoape si rau in lume daca El are grija.Dar personal acesta intrebare mi se pare inradacinata in subconstientul nostru declansata de acel necunoscut prea adanc pentru orice filfizofie pe care as putea sa o insir eu aici. Prefer sa va las pe voi sa o faceti prin commenturi pe blog.

Dar sa stiti ca nu aberez degeaba pentru ca aceasta personalizare a lui Dumnezeu o gasim si pe plan mioritic cu reprezentanti autohtoni. Cine sa fie decat unicul ciobanas scapat in epoca transhumantei digitale Gigi Becali, cu locul de pasunat pe Ghenceea si miorite foarte  sportive . El afirma dupa demisia sau demiterea lui Hagi ca acesta nu-l avea ca antrenor secund pe Duhul Sfant. Uite ca acum se poate .Pedrazzini sau cum il cheama e principal si locul de secund e liber. Dar cred ca va ramane asa pana la judecata de apoi cand locul de antrenor la Steaua se va transforma in caznele vesnice pentru toti fotbalistii prinsi dopati.Si asta imi aduce aminte de Mourinio care si el (auto)demis ( a dat boala in antrenori dar sincer cred ca Hagi a fost inspirat de Duhul Sfant sa plece de la Steaua) spunea cand castigase Championsleagul ca se simtea mai sus de Dumnezeu. Dar dupa ce am citat toate aceste blastfemii spuse de gurile spurcate ale politicenilor si fotbalistilor putem sa ne spovedim on-line pe siteul www.Dumnezeu.ro .Incep sa fiu invidios pe conexiunea de internet pe care o au tipii ca sa  poate loada lumea toate pacatele. Dar ma intreb ce platforma iti trebuie sa downloadezi iertarea parintelui. Dar se pare ca oamenii folosesc netul pt a se spovedi pentru ca le este rusine sa mearga la preot si sa recunoasa . Asa ca inlocuiesc poala parintelui cu ecranul si netul devine pe bune portal intre doua lumii. Dar sincer nu cred ca conteaza unde te spovedesti atata timp cat regreti pacatele si  nu le mai comiti. Dar poate aceast rusine de a te spovedi ii mai oprea pe uni sa pacatuiasca.Dar ca sa pun punct acestei disertatii nesfiintite de propriul intelect ma mai exprim doar in legatura cu alegerea patriarhului si aceea dosariada de parca dosarele de secu sunt fisele de la judecata de Apoi si nu niste fituici care sincer le-as arde ca mi se par total neimportante.Dar oricum avem patriarh fie el implicat politic sau nu .

Ca sa termin va propun sa raspundeti mai profan sau nu ca mine si va spun un sincer Dumnezeu sa va ajute fara pic de ironie caci nu prea vad cu ochii buni ziua de maine fie ea cu test la franca sau nu.

                                                                                                                                                                                                                                             Se semneaza  jos autorul si nu creatorul

 (caci noi suntem doar autorii faptelor noastre nu si creatorii lor

                                                                                                               Bogdan