E o boala. Dar nu orice fel de boala, ci una de care sufera toata lumea – fie ca vrea, fie ca nu – Se manifesta peste tot: acasa, la serviciu, la scoala, pe strada…. Chiar si eu sufar acum de aceasta maladie: stau pe scaun si gasesc tot felul de scuze ca sa nu ma ridic. Uite, mai bine mai scriu ceva pe blog ca demult n-am mai intrat… sau mai bine mai navighez un pic pe google. Partea buna e ca trebuie sa imi misc doar degetele si, un pic, capul. Nu trebuie sa ma ridic de pe scaun, chiar daca am o gramada de lucruri de facut, cum ar fi sa-mi fac curat in camera sau sa mai citesc un pic la chimie ca marti dam test … sau sa mananc ceva ca parca ma roade un pic stomacul. Dar nu, mai bine mai stau un pic pe scaun, cu un minut in sus sau in jos…
Pisica se plimba mieunand pe langa mine – cred ca ii e foame. Partea proasta e ca mama nu-i acasa asa ca nu are cine sa-i dea de mancare. Poate ca ar trebui totusi sa ma ridic… de dragul pisicii… sau poate ca nu ii e foame, ci vrea afara sa-si faca treburile… iar daca nu-i dau drumul o sa am probleme… o sa inceapa sa miroasa urat – foarte urat! Si o sa trebuiasca eu sa strang dupa ea… nah, mai stau un pic jos.
Parca ma mananca un pic si nasul. Trebuie sa ridic mana si sa ma scarpin. Trebuie … dar cum aceasta boala ma impiedica sa misc mana de pe tastatura nu am cum sa fac sa-mi treaca mancarimea. Cu siguranta o sa treaca de la sine… sper. Ca daca nu, o sa fie foarte incomod. Deja este…
Cred ca totusi o sa incerc sa …. misc ….. un picior…..na, ca mi-a reusit! Acum o sa pot sa ma ocup si de pisica asta iritanta, care de la inceputul postului tot miaune! O sa pot sa o lovesc, ca sa ma lase in pace. Numai daca-as ajunge la …. ea…. A fugit. Dar macar acum nu ma mai bate la cap ca vrea afara.
Oricum, cred ca o sa inchei si o sa ma ridic. Urati-mi noroc!
Puteti sa va bucurati de acest filmulet haios gasit pe youtube. Cel care l-a facut a fost cu siguranta mai harnic decat mine…
Kaze
